Primii oameni ai civilizației

Omul a fost creat de Dumnezeu pornind de la o scânteie a spiritului Lui. Și scânteia a intrat în materie, s-a îmbrăcat cu materie și treptat a evoluat în ființe care seamănă din ce în ce mai mult cu Dumnezeu. Ființele sunt în devenire în Dumnezeu, cresc în conștiința de sine până când o ating pe cea a Lui Dumnezeu în care se mistuie.

Primii oameni ai acestei civilizații au trăit și s-au dezvoltat pe teritoriul României de astazi in zona munților Bucegi. Această civilizație are 7527 ani.

Totul a inceput din iubirea a doi oameni Adam si Eva, fiu și fiică a lui Dumnezeu.

Adam și Eva au coborat pe pământ acum 7527 ani, trăind o frumoasă poveste de iubire. Eva, o femeie frumoasă cu un suflet minunat, plină de iubire, bucurie și energie, este scânteia din sufletul acestei civilizații și prima fiică a lui Dumnezeu.

Din iubirea lor au luat naștere 10 fiice, toate suflet din sufletul Evei. Fetele au fost mult dorite, așteptate și iubite de mama lor, Eva și tatăl lor, Adam. Erau bucuria și sufletul Evei.

Cele 10 fiice au crescut într-un mediu frumos, armonios, plin de energie și iubire.

Domnul Dumnezeu a trimis îngeri veghetori pe pământ pentru ai cunoaște pe oameni. Îngerii au numit acele meleaguri Ramania, după numele îngerului RAM.

Cu timpul îngerii veghetori i-au cunoscut mai bine pe oameni și i-au învățat sa vorbească mai bine, îi învățau pe oameni cum să se vindece și ce arbori sau plante sunt bune pentru leacuri.

Timpul a trecut și îngerii au îndrăgit fiicele oamenilor. Și fiecare din ei și-a luat câte o soție cum au dorit. Și femeile pământene au născut copii, băieți și fete, care s-au dovedit a fi oameni uriași, de înălțime aproape cât erau îngerii de mari. Așa au apărut pe pământ uriașii din împreunarea îngerilor veghetori cu femeile pământene.

Primul copil, care a crescut, născut de o femeie pământeană a fost ENE, al cărui tată era îngerul RAM.

Vorbele cele bune, pe care ENE le primise de la Domnul Dumnezeu, le avea scrise pe tăblițe, pentru oamenii de pe pământ, așa cum văzuse că erau scrise tablele Domnului în cer. Si astfel ENE a făcut cunoscute cele 10 percepte ale Domnului ( le puteți asculta aici https://youtu.be/N4Jga0NjGEs )

De la numele îngerului RAM a fost aleasă și denumirea acestei țări, care în trecut se numea RAMANIA (România de azi).

ENE a avut un băiat cu numele de MITRU, iar MITRU când a devenit bărbat și-a luat și el o femeie pământeancă și a avut un baiat ARIE.

Și la vremea potrivită Arie și-a luat și el femeie dintre cele pământene. Ea l-a născut pe ZIAN care arata la chip mai mult cu îngerii veghetori. ZIAN, cel numit ZAM, nume cu mari puteri, Copilul Curcubeu, a fost și primul dintre cei hirotonisiti, ca preot. ZIAN avea lumina îngerilor, mintea ageră și din lumina lui au iesit mulți oameni care au fost speranța ca această rasă pământeană să nu piară.

Și îngerii veghetori i-au dus pe unii uriași și pe unii oameni ai locurilor în munții din țara RAMANIA (România de azi). Pe varful acela de munte se afla chipul în piatră al lui ZIAN ZAMOLXE ( Sfinxul din Bucegi ) pe care îl făcuseră îngerii la dorința Domnului Dumnezeu ca să fie întru amintirea urmașilor.

Și Ene uriașul a aprins un rug sacru pe acel munte și a vorbit oamenilor: „Trebuie sa duceți flacăra luminii Lui Dumnezeu Ler la neamurile pământului. Iar voi preoții și preotesele, si urmașii voștri, să o arătați neamurilor din care faceți parte ca ele să o dea și celor care vor veni după voi. Dar acum lumea pământenilor este încă plină de întuneric și purtătorii luminii se vor strădui mult timp să aducă pe oameni la înțelepciune. Și vor fi multe suferințe și multe distrugeri pe drumul luminii care în timp va fi din ce in ce mai neted. Iar voi și urmașii voștri, preoti si preotese, ca purtători ai luminii, veți suferi că sunteți trimiși mereu în suflete care se întrupează ca sa arătați mereu și mereu calea cea bună dată de Domnul din cerul Său de purpură. De astăzi veți fi numiți și rugmani, cei care aduc rugul sacru al Lui Dumnezeu printre oameni„.

Rugmanii sunt românii de astăzi

Tot atunci Ene uriașul i-a îndemnat pe rugmani să meargă la rasele de oameni ai pământului ca să se împreune cu femeile acelor rase ca așa ele să nască oameni cu minți mai luminate.

Și Ene le-a mai spus: „Femeile feluritelor rase de oameni vor naște ființe pământene care vor avea minți mai bune. Și așa oamenii care vor urma vor crește în înțelepciune. Mințile oamenilor vor fi din ce în ce mai luminate, dar aflați că marile lor capacități vor fi ascunse. Și cu timpul, când omenirea se va amesteca îndeajuns de mult, toți oamenii care se vor naște vor avea ascunse în mințile lor mari puteri. Dar aceste puteri vor ieși la iveală doar puțin câte puțin până când oamenii din viitor vor înțelege că miezul minților lor este de la îngeri”.

Poate, citind și crezând totodată, o să înțeleagă întreaga lume care au fost începuturile acestei civilizații

A mai trecut vremea și ZIAN ZAMOLXE a avut copii cu BENDISA, nevasta lui cea frumoasă ca luna de pe cer.

Și a fost odata când s-a născut PELASG întemeietorul, pe pământurile Dacșa. Și PELASG, un om uriaș, care a avut mulți copii, era unul din urmașii lui ZIAN ZAMOLXE. Și el a fost începătorul rasei poporului pelasg, tracii cei vechi, înainte-mergatorii, oamenii divini.

Mai apoi neamul arimilor, dintre tracii cei vechi, arienii cei călători, urmașii lui Arie, coborâtori, urmașii lui Arie, coborâtori din pelasgi, au pornit în lume.

Arimii au ajuns până în Egipt unde cu oamenii de acolo au început să facă piramide și să cioplească în piatră chipuri de uriași întru amintirea străbunilor, și acolo au făcut din piatră chipul lui ZAMOLXE pe care l-au numit SFINX (Sfinxul din EGIPT).

Chipul cioplit în piatră de pe Vf. Omul, Sfinxul din Bucegi și Sfinxul din Egipt, toate sunt realizate în amintirea celui mai înalt suflet coborât pe pământ, un OM la LUMINII, ZAMOLXE.

Întruparea lui Zamolxe o regăsim în: îngerul RAM, ZIAN ZAMOLXE, MELCHISEDEC, ZAMOLXE, coborând mereu pe pământ cu dorința de a aduce lumină în sufletele oamenilor.

Cateva rânduri despre începuturile din Canaan ( ce include zona Israelului de astăzi ).

Și a fost în vremurile cele vechi când un om din neamul arimilor numit Canaan a plecat cu soția lui Telena către țările mai calde dinspre marea cea mare. Cu ei au mers arimi care au întemeiat acolo Aramul, după numele îngerului RAM, țara mare care se întindea de la marea cea mare până peste fluviile locului și până în deșert.

Unele pământuri au fost numite Canaan după numele lui Canaan și altele s-au numit Fenicia, dupa numele lui Felix cel fericit, un fiu de-al lui Canaan. Cadmoș unul din fii lui Canaan împreună cu soția lui Armonia mergeau la multe popoare pentru a îi învăța să scrie după un alfabet pe care Canaan îl știa de la poporul cel vechi al hitiților. Se știa că scrierea fusese dată oamenilor de catre îngerii veghetori pe vremea lui Ene uriașul.

A fost o vreme când în Ur, orașul uriașilor din țara Aram, trăia ABRAM armeanul, un om al cărui tată era din spița îngerului RAM. Numele lui Abram înseamnă „Cel din neamul lui RAM„.

Și Abram și-a zis: „Mă voi duce pe pământurile din Canaan că Domnul îmi va da mie acele locuri și din mine va ieși un popor puternic întru credință care va arăta lumii atât calea dreapta cât și rătăcirea întru cunoașterea Domnului”.

Și Abram a mers în țara Canaan cu nevasta lui Saraia și cu oamenii lor, iar acolo au prosperat. Abram a aflat că trăia în Canaan un mare preot care se numea MELCHISEDEC, un om din neamul arimilor, era sufletul lui ZIAN, Zamolxe, trimis pe pământ.

ABRAM a primit de la MELCHISEDEC, taina luminii sacre. Și MELCHISEDEC i-a zis: „Să iei aminte Abram, om din neamul îngerului RAM, la această taină care va face din poporul tau un neam mare și puternic. Pe copii urmasilor tăi să-i înveți de mici să vadă focul sacru al Domnului din cer. Și să aprindeți acest foc o dată la șapte zile. Atunci toți ai casei să priviți focul, căci ține loc de focul viu din cer. Că focul sacru este viu și curăță sufletul pe cand idolii doar încântă privirea. Și așa copiii voștri îl vor vedea pe Domnul și sufletele lor vor fi bune în trupuri care vor crește sănătos. Și de asta se va bucura îngerul RAM în cerul cel de purpură”.

Într-o zi niște oameni au distrus idolii lui Abram. Și el a văzut asta ca semn rău și i-a povestit totul lui MELCHISEDEC. Iar MELCHISEDEC i-a zis lui Abram: „Mergi in Egipt, căci de acolo va porni poporul tău și acolo va învăța să-l slujească pe Domnul. Aici în Canaan nu mai ai de sa stai. Idolii tăi au fost sfărâmati, dar urmașii tăi îi vor cunoaște din nou”. Și MELCHISEDEC i-a mai spus: „Să te ferești de circumcizie și să lași cu limbă de moarte urmașilor tăi că popoarele care vor ieși din ei să nu-și facă circumcizie cim fac egiptenii, căci ea este rea în fața Domnului. Că Domnul l-a facut pe om așa cum este și nimeni nu poate sa ciuntească corpul omului. Și ia aminte că cei care au făcută circumcizia nu vor avea mintea întreagă. Ei vor suferi și lesne îi vor lua duhurile demonice în stăpânire. Pe oriunde vor umbla urmașii tăi să nu se ia după popoarele care își fac circumcizie că soarta acelor neamuri este ca ele să piară.”.

Când a ajuns în Egipt, Abram s-a apucat de negoț. Și acolo în Egipt, Abram și-a luat a doua nevastă, o egipteancă cu numele Agar, cu care a avut un băiat pe nume Ismail. La timpul potrivit Abram s-a întors în Canaan în pământul promis.

Saraia a născut și ea un băiat pe care l-au numit Isaac. Isaac a avut și el la rândul lui un băiat Iacob.

Și au trecut patru sute de ani în suferință și durere, timp în care copii lui Iacob își uitaseră limba arimilor în care au vorbit strămoșii lor Abram, Isaac și Iacob.

A fost apoi un timp când egiptenii căutau pruncii copiilor lui Iacob ca să-i omoare. Atunci mama lui Moise, nevasta lui Amram, l-a pus pe pruncul ei într-un coș plutitor pe apa Nilului. Și ea a pronunțat de cateva ori numele tainic al Domnului și în ziua aceea fata faraonului a găsit pruncul în coșul de pe apa Nilului și l-a luat pe băiat cu ea. Și Moise a crescut după legea egiptenilor.

Cand a ajuns bărbat Moise a aflat că era din neamul copiilor lui Iacob. De atunci Moise se tot gândea cum să scape neamul său și să-l scoată din robie.

Mai târziu Moise a răsculat poporul care a fugit în ținutul Sinai trecând ascuns printre trestiile Deltei Nilului. În Sinai poporul lui Iacob a stat patruzeci de ani in deșert. Doar cei tari au rezistat căldurii si lipsei de mâncare. Acolo in Sinai, Moise a dat pentru popor legile Tora, care sa amintească de zeii egiptenilor, de înțelepciunea zeului Thoth și de puterea zeului solar Ra, Amen-Ra.

Am încercat să schitez într-o scurtă poveste cum a fost creat poporul lui Iacob ( Israelul de astăzi ) . Partea frumoasă a povestirii este momentul în care veți afla cine a fost în realitate Pelasg întemeietorul, Canaan, Abram (ci nu Avram, cum spun cărțile vechi), Moise și alții.

–––––

EVA a fost, este și va fi prima femeie cu cea mai puternică credință în Tatăl ei, bunul Dumnezeu.

PS: veți afla in curând faptul că Dumnezeu nu a fost și nu este singur, aveți o MAMA aveti și un TATĂ

Va urma …

Publicat de thebigwhitewolf

De-a pururea să țineți minte că noi, Dacii, suntem Poporul lui Dumnezeu

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat asta: